Hai cu totii pe restored.ro

Din aprilie m-am mutat cu totul pe restored.ro. Ma doare inima sa abandonez blogul… M-a slujit asa de bine. Dar trebuie sa mergem inainte. Va astept cu articole noi. Ne vedem acolo!

Ultim articol pentru martie

Desi ma pregateam de culcare, mi-am spus ca nu pot sa nu scriu macar un post azi, ultima zi din martie. Ma umple de energie luna asta. Si mi-ar parea rau sa nu mai apara macar in ultima zi ceva scris. Ca, slava Domnului, ieri si azi am lucrat din plin si am ce sa arat.

Cele doua Bibliute le-am restaurat ieri, respectiv azi. Una e a Andei (in poza), celalalta a Ioanei. Sper sa-i placa. Cand am intrebat cam ce i-ar placea Ioanei, mi s-a spus ca zebrele. Dar nici chiar asa, m-am gandit eu… o Biblie cu imprimeu de zebra 😀 Am facut ce am crezut eu ca i s-ar potrivi Ioanei.

In ebraica inseamna Legamant. Sper ca am scris bine. De pe Google Translate. In timp ce lucram la Biblia asta ma gandeam la Anduta. Cuvantul asta e legamantul lui Dumnezeu cu noi. Cuvantul asta e legamantul lui Dumnezeu cu ea. Fiecare cuvant din cartea asta e adevarat pentru ea, e plin de viata, ea e a lui Dumnezeu si Dumnezeu e al ei.

Am fost intrebata daca nu cumva se va distruge cadrul de pe coperta incat sa se ia jos. Nu cred ca se va intampla asta pentru ca sub hartia maro e un carton rulat si imbibat in lipici, apoi si hartia a fost unsa din belsug cu adeziv, iar peste are lac de hartie. Deci e betonata. Oricum, toate hartiile si cartoanele vin date cu lac la sfarsit, care se intareste asa tare incat nici apa nu-l deterioreaza.

Meet Anda.

Din seria „Prima mea Biblie”

Au mai aparut pe lumea asta aceste trei Bibliute miculute.M-am bucurat foarte important pentru ca au aparut exact in aceeasi zi in care a aparut oficial si primavara pe strada mea.

Ma distreaza pestii vietii 🙂 Fiecare e diferit, nu mi-am facut nici un sablon. Nu seama nici unul cu celalalt. Cred ca la fel e vazut si crestinismul de oameni, diferit, desi sunt aceleasi principii, aceleasi valori, aceleasi granite, aceeasi Biblie, acelasi Dumnezeu si Mantuitor. Nu cred ca merita sa ne pierdem vremea cu diferentele de perspectiva, cu nuantele. Fiecare avem credintele si preferintele noastre personale, dar daca astea nu trec dincolo de ce e scris in Biblie, nu vad de ce nu ne-am accepta si arata dragoste unii altora. Wow, cum ar arata lumea asta daca toti copiii lui Dumnezeu ar trai cu adevarat credinta lor!

Album foto

Este albumul foto la care am intins coarda cel mai mult. Sa tot fie vreo 4-5 luni. Sunt lucruri de care ai face orice numai sa nu te apuci. Dintr-un sentiment… asa… greu explicabil in cuvinte. Cel mai dificil e pana incepi, apoi lucrurile merg ca unse. N-are nici o vina albumul asta, e frumos si-si va face treaba in excelenta.

Biblii pentru pici

Acum cateva saptamani am inceput cu Ioana, fosta mea colega de birou, un mic proiect: „Prima mea Biblie”. Ea se ocupa de partea de lauda si inchinare la o grupa de copii de la biserica din Iris. In fiecare zi vine cu idei noi, plina de entuziastm si creativitate despre cum sa le insufle copiilor dragostea pentru Dumnezeu si inchinarea in prezenta Lui.  Pentru ca sunt la varsta la care incep sa citeasca si sa-si formeze caracterul si principiile a vrut sa faca fiecaruia cate un cadou special: o Biblie „pentru oameni mari” cu coperti viu-colorate. Mi-a spus ca au fost foarte incantati copiii. Mi-ar fi placut sa vad cu ochiul meu, dar poate voi ajunge odata sa fiu acolo. Astea-s primele 6 din 16. Va urma.

Tin minte ca prima mea Biblie o am de la bunicul meu (nu mi-a daruit-o, ca daca ar fi facut asta pentru mine, ar fi trebuit sa le dea si celorlalti 50 si ceva de nepoti cate una… si de unde atatea; am cerut-o si am luat-o :D). Aveam vreo 7 ani. E tiparita in ’71 mi se pare. Foooarte veche. Dar ma tot uitam la oamenii mari si la Bibliile negre si neprietenoase, cu povesti greu de crezut si lucruri care nu aveau nici o rezonanta in viata mea. Mult timp au ramas la fel lucrurile. Pana in momentul in care m-a intalnit Dumnezeu si viata mea s-a intors cu susul in jos. De fapt cred ca atunci josul a ajuns jos si susul sus, asa cum trebuia sa fie, pentru ca erau invers inainte. Si s-a intamplat ceva extraordinar. Dintr-o data paginile Bibliei aveau sens si cuvintele alea imi vorbeau mie, MIE, vietii mele. Ma hranesc in fiecare zi cu ele, caut sa-l cunosc in fiecare zi mai mult pe Dumnezeu din ceea ce citesc acolo,  imi doresc pentru viata mea toate promisiunile lui Dumnezeu scrise pe paginile alea subtirele. A ajuns cartea cea mai draga sufletului meu.Tot cu ea a inceput si Restored. Pentru ca avea coperile jerpelite si vai de ele, m-am hotarat s-o restaurez. La fel cum am fost si eu restaurata.

Cu Tia

Aseara incepusem sa ma simt cum aproape intru in starea aia pe care o recunosc foarte usor… de plangaceala anotimpica. Nu am mai facut nimic de cateva zile… nu am mai lucrat pentru Restored, vreau sa spun. Nu ma pot aduna si as dormi in continuu. Poate si raceala si-a spus cuvantul (da, m-am racit desi beau ceai verde in fiecare zi si iau vitamine :)). Dupa cum spuneam, cand am simtit aseara ca ma ia plangaceala m-am pus sa lucrez ceva. Mi-am decorat pusculita cu bani. Desi nu e tocmai o pusculita, e o cutie simpla de lemn. Desi nu sunt tocmai bani, sunt maruntisuri. Si da, pentru cei care nu stiu, eu economisesc 😀

Asa de cu drag ma uit acum la cutiuta asta… Am primit brosa cu care am decorat-o de la bunica Ioanei. E foarte, foarte veche, dupa cum bine se poate observa si cu ochiul liber. Nu avea piatra mare din centru asa ca am tot incercat sa o vopsesc cu lac, dar nu a prea iesit. Am decupat o bucata de panglica si am lipit-o de lacul care inca era neuscat.

Sticla e din turele de carat acasa sticle din Puzzle. Tais si Fla imi puneau la pastrare sticlute mari si mici. Eu doar ce am vopsit-o. Trandafirul e de la socrul Mariei, pentru Maria.

Roz bonbon

Acesta este al doilea album de bebe pe care l-am facut. Soarta primului nu o prea stiu… a fost daruit baietelului Ralucai Pop. Dar nu am apucat sa-i fac poze.

Acesta a fost comandat de Anca pentru fina ei cea foarte mica inca. Urmeaza sa puna in el poze de la botez. Imi place asa de tare sa lucrez albume/caiete/orice pentru fetite. Si pentru baietei, nu zic nu. Dar imi plac culorile si pentru fete se poate creea orice din oricate culori cu oricate decoratii si oricate modele. Stiu ca sunt subiectiva 😀

I-am mai facut fetitei finute o agrafioara. Aveam chef sa fac ceva care sa mearga cu albumul, dar sa fie diferit totusi, ceva care sa o surprinda placut pe Anca. Sper ca am reusit, sper sa-i placa agrafa. Mie personal mi-a placut de numa si mi-am facut ceva asemanator 🙂

Album pentru Oana

Mi-a scris Oana intr-o zi ca ar vrea un album facut de mine. M-am bucurat foarte important pentru ca nu mai vorbisem cu ea de mult si astfel se anunta o noua intalnire d-a noastra. Pe Oana o cunosc de multi ani, din primii ani ai mei de Cluj. E una dintre persoanele cu care desi nu ma vad des, totusi cand ne intalnim putem vorbi ca si cand nu ne-am fi vazut de ieri. E plina de viata, colorata si cu o inima mare pentru cei din jurul ei. Are un umor asa de fain, ca ai tot asculta-o povestind. Mi-a spus ca s-a mutat in casuta ei si m-a invitat sa merg in vizita. Atat mi-a trebuit. Sa stii, Oana, ca voi chiar veni!
Mi-a spus ca vrea un album mai vintage si cam asta a iesit. Inca o chestie draguta… a vazut pe blog mini jurnalele cu lant pe care le-am daruit prietenelor mele de Craciun si cu o fraza de genul: „Hai, ca un pic de prietena ti-s si io, vreau si io unu!” cum as fi putut sa nu-i fac?! :))

Albumul Sergiului

Imi propun sa fac multe, dar ma trezesc ca apuc sa duc la bun sfarsit doar putine din toate astea. Asadar, cam ceva de genul s-a intamplat si cu albumul Sergiului. Nu mai stiu de cand i-am spus ca ma apuc de album, dar m-am tot luat cu nu stiu ce si numai nu l-am gatat.

Sergiu are un loc aparte in inima mea. E un prieten adevarat. Farmecul lui consta tocmai in unicitatea lui, in modul lui real pana la brutalitate uneori de a-si arata dragostea 🙂 Dar odata ce ti se lipeste de inima baiatul asta, e ca un scai; nu mai scapi de el. Iar ceea ce admir la el foarte mult e pasiunea lui pentru fotografie. Un aparat foto in mana lui poata sa surprinda cele mai inedite cadre. Acum, daca eu ar fi sa fac o poza cu acelasi aparat, aoleu! Roxana tot timpul ma cicalea ca nu stiu nici macar sa incadrez bine. Asta e… nu stiu (incerc sa fur de al ei doi d’ale fotografiei, nu ma intelegeti gresit, nu vreau sa raman ignoranta). Dar Sergiul… Sergiu are un ochi asaaa frumos. Poza de pe coperta caietului e facuta de el. Eu doar am lipit-o. De efect, nu? Pozele lui pot fi vazute pe http://photofreak07.deviantart.com/

Inima la lucru

Cand iubesti devii creativ, incepi sa vezi lucrurile intr-o alta lumina, crezi ca poti sa infrunti si muntii, dintr-o data iei foarte serios in considerare alternative pe care pana atunci nici nu le bagai in seama… ce mai… lumea ta e cu susul in jos. Si e asa frumos sentimentul asta.

Albumul asta l-am facut pentru Armand, prietenul american al Roacsei (bineinteles ca nu am mai primit poze profi cu el si a trebuit sa ma multumesc cu cele facute de mine pe ‘canapelutza dragostei’; oricum, nu e prima data 🙂 ). Armand a zis ca i-a placut. Asa e, Armand?! Ai fost sincer 🙂 Dar toata povestea cu albumul se va invarti in jurul prietenei proprietarului de drept. A fost asa scumpa Roacsa cand a venit la mine intr-o seara s-o ajut sa-l personalizele (de fapt eu nu am prea facut mare lucru; eram suport emotional doar). Fiecare pagina a fost deosebita, unica, plina de poveste. A lipit cate o poza facuta de ea cu un mesaj din inima. Dar s-o vad cum incerca sa aduca armonie intre pozele ei si paginile albumul a fost fascinant (desi ea afirma ca nu ‘se are’ cu proiectele de genul). V-am spun ca dragostea te face creativ si te starneste la a o exprima. Ceea ce a iesit a fost foarte frumos tocmai pentru ca a iesit din inima ei. Nu ai cum sa gresesti atunci cand iti pui inima la a face orice lucru.

Roacsa, te iubeste inima mea.